O iubire neconsumată nu se uită niciodată

O iubire neconsumată nu se uită niciodată

Cel mai bun sfat pe care ți-l poate oferi cineva este acela să nu iei decizii la supărare.

Am cunoscut cupluri care se înțelegeau și se potriveau perfect, totuși, din cauza orgoliului și a deciziilor luate în grabă, nu au rezistat. Dacă iubirea este mare, și supărarea va fi pe măsură. Astfel de relații, în care despărțirea vine după o ceartă banală, sunt cele mai regretate și, probabil, nu vor putea fi uitate cu ușurință.

Suntem capabili să trecem peste o relație apusă dacă în timpul relației descoperim adevărata fața a omului de lângă noi, dacă se dovedește că a jucat un rol, afișând o imagine care nu corespunde cu adevăratul său caracter.

Dar ce ne facem când acea persoană nu a greșit, iar din „nebunia dragostei” am distrus relația perfectă? Ce ne facem dacă acea persoană reprezintă tot ceea ce ne dorim, iar noi nu mai putem face nimic pentru a o aduce înapoi?

Există expresia „te iubesc ca un nebun”, iar în unele cazuri se adeverește.

Dragostea are acestă calitate, de a te face să îți pierzi mințile, însă ar trebui ca fiecare dintre noi să găsim puterea de a ne stăpâni în momentele de furie. Altfel, vom ajunge să regretăm unele decizii pentru tot restul vieții.

Vă voi da un exemplu de despărțire banală, urmată de o decizie proastă, care a spulberat și cea mai mică șansă de împăcare.

Cu ceva timp în urmă, pe blogul meu exista rubrica „povestea ta”, unde oamenii care doresc să vorbească o pot face în anonimat, obținând astfel sfaturi și păreri de la ceilalți utilizatori care au trecut prin experiențe similare. O astfel de poveste, în care avem de-a face cu o relație perfectă cu deznodământ trist, a ajuns la mine.

Se potriveau atât de bine încât cuvintele deveniseră de prisos, se înțelegeau din priviri. Erau îndrăgostiți și se vedeau toată viața împreună. Era o relație în care calmul domnea, iar iubirea părea că începe să construiască cea mai frumoasă realitate.

Erau de puțin timp împreună, dar suficient cât să conștientizeze fiecare că și-a întâlnit sufletul pereche. Urmau să se mute împreună, însă umbrele trecutului nu le dădeau pace. Interesant este faptul că amândoi, deși erau singuri când s-au cunoscut, nu reușeau să se desprindă de vechile relații – și nu pentru că nu voiau ei, ci pentru că ceilalți nu le dădeau pace.

Se spune că n-ai nicio șansă să găsești femei sau bărbați buni care să fie singuri, dar pe ei soarta i-a adus totuși împreună. Au hotărât să se mute împreună, însă cu o zi înainte sa se întâmple asta, ea l-a anunțat că nu e pregătită să facă pasul acesta. El s-a supărat. Nu au mai vorbit câteva zile de-atunci, timp în care ea s-a văzut cu fostul iubit.  El a aflat și, după o discuție telefonică, realitatea lor a devenit doar o poveste.

Nu şi-au mai vorbit câteva luni, timp în care fiecare a revenit la vechea relație. S-au reîntâlnit după mai mult timp și au văzut unul în ochii celuilalt aceeași sclipire. Dragostea nu dispăruse… Nu erau genul de persoane care să trădeze, știau că nu au voie nici măcar să se îmbrațișeze, și n-au făcut-o!

Au hotărât să rămână prieteni, să își mai vorbească din când în când, însă iubirea dintre ei începuse să devină tot mai mare. Simțeau cum se sufocau când stăteau unul în fața celuilalt. Nu vorbeau despre ceea ce a fost între ei, așa conveniseră că e mai bine. Până într-o zi, când au făcut-o.

A fost singura lor cearta adevărată, cu reproșuri, cu vorbe grele. De atunci, totul s-a terminat, însă ei, nu s-au uitat nici în anii ce au urmat. Fiecare și-a făcut familia lui, dar au continuat să se gândească unul la celălalt, la momentele petrecute împreună, la cât de bine se potriveau, la felul în care comunicau… Le lipseau liniștea lor și aerul ce le umplea sufletele de fericire…

Este povestea care mi-a zdruncinat realitatea. Cum să visezi la sufletul pereche și să ai norocul să îl întâlnești în lumea asta, iar totul să se termine așa? Voiam o continuare și deja publicasem povestea pe site.

După nici două ore de la publicare, primesc un mail de la persoana care mi-a transmis povestea, care, deși îi păstrasem anonimatul, m-a rugat să șterg articolul. Nu am îndrăznit să întreb care este motivul și am facut-o fără să stau pe gânduri. Am rămas însă cu multe semne de întrebare…

Avem o singura viață și asta scurtă, aşa că n-ar trebui să existe astfel de povești de dragoste. Nu lăsați să vă scape printre degete dragostea adevărată!

Abonează-te pe:
Lumea lui Oliver Google News Lumea lui Oliver Facebook